F=fata’
b=baiatul
F:
Cine te crezi sa ma privesti?
Cand de fapt tu nu ma iubesti?
Nu doresti nimic legal
Sit e crezi mereu genial!
B:
Si tu esti atat de cuceritoare
Ma atragi esti zambitoare..
E logic, chimic si patrunzator
Iubirea naste acest dulce fior
F:
Vai, draga Domnule, ce replicati!?
Din carti de oameni invatati?
Ce inteligenta debordanta aveti…
Ce ai putea sa ma mai inveti?
Caci vad ca vrei sa pari puternic
Si de fapt nu posezi nimic
Si daca poate am fi impreuna…
N-am putea vorbi , ne-am uita la Luna.
B:
Vai Dominisoara, te inseli profund
Eu intr-un univers unic ma scufund
Poate ca nu sunt barbatul Perfect
Si sigur,…am si eu al meu defect!
Poate iubesc mult si neconditionat
Orice persoana ce m-a acceptat
Insa nupot sa te mint fraudalos
Dar pot sa iti vorbesc frumos.
F:
Frumos, limbaj ati abordat
Este concret si nevinovat..
Este cu adevarat o mare minciuna
De aceea calitate:cea mai buna!
Adevarul mincinos si minciuna adevarata
Au fost create ca o pereche prea minunata!
Si nimic nu este mai frumos si mai tulburator
Decat sa minti cu acel zambet incantator.
Si daca inseli sotia ori prietena cumva..
Ce pretexte ii vei putea prezenta??
Cumva lipsa pantalonilor va reprezenta,
Accidentul tau de a o insela?
B:
Nu, nu intelegi motivul meu
Nu sigur… nu sunt eu un zeu!!….
F:
Adica ce motiv aveti sa mintiti ?
Ati putea sa-mi marturisiti?
B:
Avem o teama de adevar, e cert…
Din cauza acestui univers incert
Minciuna traieste pentru a proteja
Ceea ce s-ar putea oricum afla.
De Popescu Mihaela 
Ps: presimt ca aceasta poezie va continua…nu cred ca este tot dialogul …
luuuna
Iulia said,
May 3, 2008 @ 5:03 pm
… pai atunci astept continuarea!