Afara ploua si totu-i trist si dureros
Caci totul pare mult prea tacut si frumos.
Si Cerul se iubeste cu Pamantul
Si amorul este esenta cuvantului.
Si tristetea te indeamna sa consolezi
Iubirea de langa tine sa nu o pierzi
Caci dupa orice furtuna, vine linistea
Si din orice scanteie se naste o stea
Ce profund a fost creat acest univers
Ce este mai extins decat este un vers
Un univers de tacere, liniste si durere
Un univers care mai multa suferinta cere.
Si ca in orice vis in acre apare un erou
Va aparea si in aceasta ceva frumos is nou,
Va aparea o raza colorata de fericire.
O lume ce s-a nascut din a ta iubire
Orice miracol are parte de implinire
care atrage dupa sine, vechea nemurire
Ce din cenusa poate dinou sa renasca
Si Iubirea noastra perfecta o sa creasca.
04.aprilie 2008
de Popescu Mihaela
luuuna
